Week-end-ul trecut a fost de vis... Am fost in team building la Breaza, alaturi de colegii de la munca. O echipa de oameni frumosi, care stiu sa se distreze! Astfel, vineri in jurul orei 12:00 ne-am luat catelul si purcelul si am zburat spre Breaza:) Pe drum am cantat, ne-am fotografiat....Sincer, nici nu stiu cand am ajuns la pensiunea vila verde. Cert este ca, imediat ce am coborat din autocar, ne-am dat seama ca am nimerit intr-un loc tare frumos. De vis as putea spune. Aer curat, cer albastru, pensiunea arata tare bine, in curte gazon proaspat, o fantana arteziana...Un loc ce-ti incanta privirea imediat.
Ce am facut 2 zile? Am vizitat cam tot ce se putea vizita. Am urcat pe munte pana la cruce - monumentul eroilor cazuti in primul razboi mondial...Drumul a fost destul de anevoios si de salbatic, as putea spune. Aveam senzatia la fiecare pas, ca poate sari un animal fioros printre ierburile inalte, extrem de tepoase. O senzatie pe care, pana acum nu am mai intalnit-o. Ma simteam un om mic in comparatie cu natura...Am urcat si coborat pante abrupte, prin padure, unde solul era umed si acoperit de frunze, iar picioarele se incapatanau sa alunece in toate directiile...Nesiguranta, imbinata cu dorinta de a reusi, si sa urci cat mai sus...Sa nu te lasi doborat de fortele proprii...Am trait o experienta de vis:)
Ce sa mai zic si de faptul ca, in drumul nostru am gasit macese si mure, pe care le-am devorat ca niste copii:)...In momentul in care am vazut crucea, dar mai ales, cerul albastru am simtit ca am ajuns pe un alt taram...Era din basm...Natura in ansamblu parea pictata...De sus, se putea observa Breaza in ansamblu, amestecata cu natura...Un peisaj, care pe mine m-a incarcat sufleteste enorm...
Mai vreau drumetii pe munte:)
:D Ce cruce frumoasa......Apropo, ieri, desi eram atat de debusolata si la pamant, Dumnezeu mi-a scos in cale chiar un articol scris de o femeie ce Il slavea, chiar daca a fost incercata de multe lucruri de-a lungul vietii ei. Pana la urma, nu sunt singura :)
RăspundețiȘtergere@Silvia nu esti singura...Nu mai ai pe mine?:)
RăspundețiȘtergereDeci te-ai plimbat, ai urcat, ai vazut cum este sa ai natura de partea ta. Dar si soarele... Si companie placuta. Ma bucur pentru ca esti incantata. Iti doresc sa nu ramana printre singurele experiente si sa se mai intample! Cat mai des! :)
RăspundețiȘtergere@QED iubesc natura, muntele, aerul curat:) Imi da o stare de liniste...Ma incarca sufleteste cu tot ce e mai bun...Iti multumesc...Si eu sper sa fac astfel de drumetii mult mai des:) Te pup:*
RăspundețiȘtergereCandva , fosrte demult , cand eram un copilas , mergeam cu bunicii la cineva la Breaza si acolo ne serveau cu dulceata de visine , hmm ,uitasem pana mi ai amintit tu de locurile acelea , e foarte frumos acolo , am sa merg si eu .
RăspundețiȘtergere@Darias mi-ai facut pofta de dulceata de visine:* Cat de buna poate fi...Ma bucur ca ti-am facut "pofta" de o drumetie la Breaza. Pai mergi acum, cat mai este timp frumos...
RăspundețiȘtergereAr fi şi mai frumos dacă nu ar fi radare acolo; oricum...un munte întreg a fost împădurit la Breaza de principele Ştirbei...
RăspundețiȘtergere